Republica Cehă preia președinția Consiliului Uniunii Europene

Vineri 1 iulie, Republica Cehă a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, ca succesor al Franței, pentru următoarele șase luni. Autoritățile de la Praga au ales ca motto sloganul fostului său președinte Václav Havel, „Europa ca misiune”, și se va concentra pe cinci domenii prioritare: – gestionarea crizei refugiaților și redresarea Ucrainei după război; – securitatea energetică; – consolidarea capacităților de apărare și a securității spațiului cibernetic ale Europei; -reziliența strategică a economiei europene; și – reziliența instituțiilor democratice. Comparativ cu președinția franceză, care a stabilit priorități ambițioase și a reușit să încheie o serie de acorduri în ultimul moment cu privire la numeroase dosare importante, se preconizează că președinția cehă va fi una mai modestă și mai pragmatică datorită coaliției complexe din cadrul guvernului ceh, dar și a lipsei de personal. Întreaga listă de priorități ale președinției cehe poate fi consultată aici.

Cooperarea consolidată – o opțiune reală pentru implementarea Pilonului II fără Ungaria

Potrivit raportărilor, UE lucrează la căi alternative de implementare a ratei minime efective de impozitare de 15% pentru întreprinderile multinaționale din Uniunea Europeană, în ciuda opoziției Ungariei, a declarat ministrul de finanțe francez, Bruno Le Maire, joi, 30 iunie. Comentariile lui Bruno Le Maire reflectă o declarație similară a lui Martin Kreienbaum, director general al departamentului pentru fiscalitate internațională din cadrul ministerului de finanțe al Germaniei, de la începutul săptămânii trecute. Statele membre ar avea în vedere așa-numitul mecanism de „cooperare consolidată”, care ar permite unui număr de minim 9 state membre UE să continue demersurile și să implementeze această legislație fără a fi nevoie de obținerea unei unanimități prevăzută în mod normal pentru aspectele fiscale. Luni 27 iunie, în fața subcomisiei FISC a Parlamentului European, comisarul UE pentru impozitare, Paolo Gentiloni, a criticat Ungaria pentru opoziția manifestată referitor la propria poziție adoptată la nivelul OCDE și interesele cetățenilor UE. Acesta a declarat că deși sprijină mecanismul de cooperare consolidată, nu va renunța încă la eforturile de a obține acordul tuturor statelor membre.

Primele constatări ale studiului desfășurat de Parlamentul European privind reglementarea intermediarilor au fost dezvăluite

Luni 27 iunie, profesorul Emer Mulligan de la Universitatea Națională din Irlanda le-a prezentat eurodeputaților din subcomisia FISC a Parlamentului European primele rezultate ale viitorului său studiu privind „Reglementarea intermediarilor, inclusiv consilierii fiscali, în UE/statele membre și cele mai bune practici din interiorul și din afara UE”. Scopul general al acestui studiu este furnizarea unei perspective asupra cadrului general de reglementare pentru intermediarii fiscali în UE pe baza a patru state europene (Irlanda, Țările de Jos, Germania și Italia) și o țară din afara UE (Regatul Unit al Marii Britanii). În concluzie, studiul recunoaște și subliniază rolul pozitiv al consilierilor fiscali pentru economie și societate. Aceasta recunoaște, de asemenea, că reglementarea trebuie să fie țintită pentru a putea identifica grupul restrâns de „mere putrede” din rândul consilierilor fiscali, impunând totodată și sancțiuni relevante. În plus, autorii studiului sugerează stabilirea unui Cod de conduită la nivelul UE, a unei asigurări de răspundere civilă profesională obligatorie sau a unor măsuri care să vizeze facilitatorii fenomenului de evitare a obligațiilor fiscale. Totuși, înainte de a urma orice cale de acțiune, aceștia recomandă cu tărie ca UE și guvernele naționale să realizeze o evaluare de impact pentru măsurile care sunt deja în vigoare. Studiul final comandat de subcomisia FISC ar trebui să fie publicat în decursul lunii iulie.

Acord parțial încheiat la nivelul Consiliului UE privind AMLA

Miercuri 29 iunie, a fost încheiat un acord parțial în Consiliul UE cu privire la noua Autoritate europeană împotriva spălării banilor (AMLA). Acordul acoperă întreaga propunere, exceptând locația sediului autorității care va fi decisă mai târziu și care se preconizează că va constitui un aspect dificil întrucât numeroase state membre și-au exprimat deja dorința de a găzdui AMLA. Principalele schimbări introduse de statele membre privesc condițiile care trebuie îndeplinite ca entitățile din sectorul financiar (inclusiv furnizorii de servicii aferente activelor cripto) să fie supravegheate de către AMLA. În ceea ce privește sectorul nefinanciar, textul Consiliului diminuează puterile AMLA referitor la autoritățile naționale de supraveghere, inclusiv organismele auto-reglementate. Propunerea finală de compromis nu permite autorității UE decât să prezinte o recomandare dacă o autoritate națională de supraveghere nu se conformează cu legislația UE, fără posibilitatea ca Comisia să adopte o opinie formală cu caracter obligatoriu sau ca AMLA să se asigure că autoritatea națională se conformează cu această opinie formală, așa cum era prevăzut inițial în propunerea Comisiei. ETAF salută această evoluție întrucât este mai adaptată la funcția de coordonare și consiliere prevăzută inițial pentru AMLA în ceea ce privește sectorul nefinanciar. Rămâne ca Parlamentul European să adopte o poziție cu privire la acest dosar după vacanța de vară înainte ca negocierile interinstituționale să înceapă.

Conferință pe tema marilor tendințe în materie de fiscalitate organizată de Comisia Europeană

Marți 28 iunie, Comisia Europeană a organizat o conferință pe tema marilor tendințe în materie de fiscalitate și impactul acestora asupra domeniului. Cu acest prilej, comisarul european pentru impozitare, Paolo Gentiloni, a explicat că provocările recente generate de pandemia de COVID-19 și agresiunea declanșată de Rusia ne obligă să reconsiderăm din ce taxe dorim să obținem venituri. Pe măsură ce populația noastră îmbătrânește, apar semne de întrebare cu privire la structura fiscală actuală care se bazează foarte mult pe impozitarea muncii, adaugă acesta. Acest subiect a fost discutat pe larg în cadrul unui panel, fiind abordate întrebări despre modul de impozitare a pensiilor și măsura în care impozitele pe succesiune ar fi de ajutor. Acesta a fost primul dintr-o serie de evenimente pe care Comisia le va organiza până la Simpozionul de înalt nivel despre fiscalitate cu tema „Structura fiscală a UE pe drumul către 2050” care va avea loc la 28 noiembrie 2022 și va promova prioritățile acesteia pentru viitor în materie de politici.

Eurodeputații fac apel la o abordare coordonată privind impozitarea activelor cripto

Eurodeputații din comisia ECON a Parlamentului European au adoptat joi 30 iunie o rezoluție  fără caracter obligatoriu prin care fac apel la o utilizare mai bună a tehnologiei blockchain pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale și pentru ca statele membre să se coordoneze mai bine în ceea ce privește impozitarea activelor cripto. Rezoluția, redactată de Lidia Pereira (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Portugalia), susține că activele cripto trebuie să facă obiectul unei impozitări juste, transparente și eficiente. Aceasta face apel la Comisie să analizeze modurile în care statele membre impozitează activele cripto și să identifice diferitele politici naționale privind lupta împotriva evaziunii fiscale în domeniul activelor cripto. De asemenea, rezoluția solicită o definiție clară și larg acceptată pentru activele cripto și o definiție coerentă a ceea ce ar constitui un eveniment impozabil. Mai mult, rezoluția încurajează administrațiile naționale să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a facilita colectarea eficientă a impozitelor și identifică tehnologia blockchain ca fiind unul dintre aceste instrumente. Potrivit eurodeputaților, potențialul tehnologiei blockchain este clar: aceasta ar putea furniza un nou mijloc de colectare automată a impozitelor, ar putea limita corupția și ar putea identifica mai precis proprietarii imobilizărilor corporale și necorporale, facilitând astfel o impozitare mai eficientă a contribuabililor care utilizează mijloace digitale.

Comisia Europeană elimină plata TVA pentru importurile de bunuri vitale destinate Ucrainei

Vineri 1 iulie, Comisia Europeană a adoptat o decizie care permite statelor membre să nu plătească taxe vamale și TVA la importurile din țări terțe de hrană, pături, corturi, generatoare electrice și alte echipamente vitale destinate ucrainenilor afectați de război. Această măsură solicitată de statele membre se va aplica retroactiv începând cu 24 februarie 2022 și va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022. Scutirea de la plata taxelor vamale și a TVA se aplică bunurilor importate de organizații de stat (organisme publice și organisme guvernate de legislația publică inclusiv spitale, organizații guvernamentale, administrații regionale, comune/municipii, etc) și organizații caritabile sau filantropice aprobate de autoritățile competente ale statelor membre.

Comisia Europeană va evalua cadrul de cooperare administrativă în domeniul TVA

Pentru ultimul trimestru al lui 2022, Comisia pregătește o evaluare a aplicării Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) între 2014 și 2022. Într-o foaie de parcurs publicată luni 27 iunie, Comisia a explicat că va analiza în principal următoarele aspecte ale aplicării Regulamentului: – performanța în termeni de realizare eficientă a obiectivelor; – eficiența în termeni de costuri și beneficii; – relevanța pentru necesitățile actuale; – coerența cu Regulamentul și cu alte inițiative UE; și – valoarea adăugată pentru UE. De asemenea, evaluarea va acoperi toate instrumentele de cooperare și se va concentra predominant asupra prevederilor introduse de amendamentul din 2018 la Regulament. Evaluarea va analiza și modul în care au fost aplicate regulile stabilite în pachetul de modernizare a TVA pentru tranzacțiile aferente comerțului electronic întrucât acestea au intrat în vigoare la 1 iulie 2021.

Raportul anual al Comisiei Europene privind fiscalitatea

Marți 28 iunie, Comisia Europeană și-a publicat raportul anual privind fiscalitatea, ediția 2022, care subliniază că veniturile din impozitare ale statelor membre UE au scăzut pentru prima dată de la criza financiară din 2009, în timp ce cheltuielile publice au crescut de la 46,5% în 2019 la 53% în 2020 din cauza crizei COVID-19. Raportul anual a fost publicat alături de un alt raport referitor la cele mai remarcabile tendințe în materie de fiscalitate înregistrate în statele membre în ultimii ani. Cel din urmă arată că în 2020 impozitarea muncii a fost mai rezilientă decât alte baze fiscale. În același an, veniturile din impozitarea muncii au crescut cu 0,8%, atingând valoarea de 21,5% din PIB, cea mai mare din intervalul de timp analizat. Veniturile din impozitele pe consum au constituit 10,8% din PIB în 2020, iar veniturile din impozitarea capitalului s-au situat la 7,9% din PIB, potrivit raportului. Veniturile din taxele de mediu au reprezentat 2,2% din PIB în 2020, înregistrând o scădere de la 2,4% în 2019. Numeroasele măsuri de restricționare a mobilității impuse în 2020 din cauza pandemiei ar putea sta la baza acestei schimbări întrucât consumul de energie s-a diminuat în UE în 2020, potrivit Comisiei.

Sursă foto: European Tax Adviser Federation – ETAF